Prima rafinărie de petrol din lume – Ploiești, 1857

Ploieștiul – nucleul industriei petroliere mondiale

În anul 1857, orașul Ploiești a intrat definitiv în istoria lumii prin inaugurarea primei rafinării de petrol industriale. Construită de frații Teodor și Marin Mehedințeanu, instalația era cunoscută sub numele de „fabrica de gaz” și a marcat începutul unei industrii care avea să transforme economia mondială. Alegerea zonei Ploiești nu a fost întâmplătoare – solul bogat în țiței și tradiția localnicilor de a utiliza petrolul brut pentru diverse nevoi casnice au creat condițiile ideale pentru apariția acestei facilități.

Cum funcționa prima rafinărie

Tehnologia era rudimentară după standardele actuale, dar revoluționară pentru mijlocul secolului XIX. Instalațiile aduse din Germania și Franța constau în vase metalice cilindrice încălzite direct cu foc, unde țițeiul era distilat. Produsul principal obținut era petrolul lampant – combustibil pentru lămpi, mai stabil și mai curat decât uleiurile folosite până atunci. Chiar dacă instalația era mică, modul organizat și constant de funcționare a făcut ca unitatea să fie recunoscută ca prima rafinărie de petrol din lume.

București – primul oraș iluminat public cu petrol

La scurt timp după începerea producției, frații Mehedințeanu au semnat un contract exclusiv cu Primăria Bucureștiului. În baza acestuia, capitala României urma să fie aprovizionată cu petrol lampant provenit doar din rafinăria ploieșteană. Astfel, la 1 aprilie 1857, București a devenit primul oraș din lume iluminat integral cu țiței distilat. Acest pas a avut un impact imens, deoarece a demonstrat avantajele economice și practice ale folosirii petrolului, comparativ cu iluminatul pe bază de seu sau gaz de huilă.

România – prima țară cu producție de petrol înregistrată

Tot în 1857, statisticile oficiale consemnau o producție de 275 tone de petrol extras și rafinat în zona Ploiești. Este pentru prima dată în lume când producția de petrol a fost documentată la nivel național. Acest fapt a plasat România în fruntea industriei petroliere mondiale, înaintea Statelor Unite (1859) sau Rusiei.

Impact economic și social

Rafinăria din Ploiești nu a avut doar un rol simbolic. Ea a contribuit la dezvoltarea unei întregi economii regionale:

• Locuri de muncă – procesarea țițeiului a atras forță de muncă specializată și a format o categorie nouă de muncitori calificați.
• Transport și comerț – necesitatea de a transporta și distribui petrolul a impulsionat dezvoltarea căilor ferate și a infrastructurii locale.
• Capital străin – succesul românesc a atras atenția investitorilor internaționali, ceea ce a deschis drumul spre exploatări și rafinării mai mari la începutul secolului XX.

Dezvoltarea ulterioară a industriei la Ploiești

Povestea nu s-a oprit la „fabrica de gaz”. În deceniile următoare, în Ploiești și împrejurimi au apărut rafinării de dimensiuni mai mari și mai moderne:

• Steaua Română (Câmpina, 1897) – pentru o perioadă cea mai mare rafinărie din Europa.
• Vega Ploiești (1905) – recunoscută pentru introducerea metodei Edeleanu, o inovație românească în rafinare.
• Petrobrazi (1934) – una dintre cele mai mari rafinării din Europa de Est, încă activă astăzi.

Context internațional

La mijlocul secolului XIX, petrolul era puțin cunoscut ca resursă energetică. Principala sursă de iluminat o constituiau uleiurile vegetale sau animaliere, scumpe și greu de produs. În acest context, apariția unei rafinării capabile să livreze constant combustibil lichid a fost un pas revoluționar. Istorici occidentali confirmă că înainte de 1857 nu exista nicăieri în lume o unitate industrială dedicată exclusiv rafinării țițeiului.

Moștenirea rafinăriei de la Ploiești

Astăzi, deși instalația originală nu mai există, memoria primei rafinării se păstrează în lucrări de istorie și în identitatea orașului Ploiești, cunoscut ca „capitala aurului negru”. Evenimentul din 1857 este privit ca un reper global: un oraș românesc a pus bazele unei industrii care avea să schimbe pentru totdeauna economia și modul de viață la nivel mondial.